Cizmăria
1
M-apucai de cizmărie
Ce-a mai bună meserie / 2x
Să iau acul să cârpesc
Și din asta să trăiesc / 2x
2
Pe cărarea de la moară
Mă-ntâlni c-o domnișoară / 2x
M-a oprit scumpa dudue
Că dorea ceva să-mi spuie / 2x
3
La pantoful ascuțit
A crăpat pelea puțin / 2x
Și mă roagă ea cu gura
Ca să-i repar crăpătura / 2x
4
Dar cizmarul ce făcea
Mâna pe șulă punea / 2x
Șula-n mână o lua
Crăpătura-i repara / 2x
5
Domnișoara-i mulțumea
Și din gură-așa zicea / 2x
Cizmăre mâncați-aș gura
Și tu mie crăpătura / 2x
6
Într-o zi la o muiere
I-a cusut așa o piele / 2x
Piele bună ca la ea
Să mă țină minte ea / 2x
Sensul versurilor
Piesa descrie interacțiunea amuzantă dintre un cizmar și o domnișoară, folosind un limbaj cu subînțelesuri. Cizmarul, prin meseria sa, ajunge să repare mai mult decât pantofi, creând o situație comică și plină de aluzii.