Am ajuns la întâlnire, te gândești la despărțire
Te ascunzi de mine, nu te prinzi
Strâns te-am vrut eu lângă mine, să nu pleci doar până mâine
Și orice pas al meu în drum îți stă mereu.
Ai dorit să uiți de mine, să m-arunci din amintire,
Vina grea să fie doar a mea.
Cum de crezi că în iubire cu orgoliu și mândrie
Te poți drept ridica, lovind în viața mea?
Nu știi cât mă iubești… Ai să-nțelegi fugind de mine!
De ce-ai fi vrut să nu mă întâlnești?
Tu ai să mă dorești, în gând mereu vei fi cu mine
Orice stea tu vei avea, eu tot voi locui în ea.
Habar n-ai să dai iubire, te încurci în fericire,
Știi să taci? Ce gesturi false faci.
Strâns te-am vrut eu lângă mine, să nu pleci doar până mâine
Și orice pas al meu în drum îți stă mereu!
Nu știi cât mă iubești… Ai să-nțelegi fugind de mine!
De ce-ai fi vrut să nu mă întâlnești?
Tu ai să mă dorești… năprasnic vei visa la mine!
Orice viață vei avea, obsesie-ți voi fi în ea!
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele unei persoane respinse, care anticipează că cel care o respinge va realiza în cele din urmă profunzimea iubirii sale abia după ce o va pierde. Exprimă un amestec de durere, reproș și o predicție a regretului viitor al celuilalt.