M-am însurat cu muzica încă de la 14 ani
Suntem fericiți, frate, nu ne trebuie nouă bani
În curând sperăm să avansăm
Și apoi să bem și să ne bucurăm..
De tot ce-a mai rămas din viața asta
Conviețuiesc cu muzica până-mi găsesc nevasta..
Nevasta o să uite să apară în viața mea
Dar chiar și-așa, frate, nu e vina mea
Fericit că încă am muzica asta belea
Îmi curge prin suflet, prin vene de la tata
Acum și aici sunt doar eu și muzica!!!.
Muzica e tot ce-a mai rămas
Ea mă scoate mereu din impas
Muzica e ce-o să mai rămână..
Din mine, moartea mi-o amână.
Mi-a zis tata când eram mic, poți s-o simți
Dar n-o poți vedea, doar s-o resimți
Fac muzica, atâta cât timp am
O trec prin suflet, până în timpan
Sunt sărac, lipsesc în vârful topului
Vreau o casă, chiar în fața blocului
O femeie să mă înțeleagă și mă iubească
Ca pe-un copil ea ca să mă ocrotească
Pe mine și muzica să nu ne rănească
Muzica mea nu mai poate să renască
Nimeni nu poate să mă mai oprească
Și știu că muzica mea te lasă mască!
Sensul versurilor
Piesa exprimă legătura profundă a artistului cu muzica, văzută ca un refugiu și o constantă în viața sa. În ciuda greutăților și a lipsei de succes material, muzica rămâne esența existenței sale și o sursă de speranță.