Lumina se aprinde la geam, iar tu o vezi în umbre.
O frunză se zbate pe ram, iar gândurile-s sumbre.
Și parcă ai striga ceva, poate, poate te va auzi.
Dar și tăcerea este grea, mai grea decât a iubi.
Mâine te vei întoarce iar cu un buchet de flori.
Dar nu acum, nu acum.
Mâine vei găsi curaj, mâine vei fi iar om.
Dar nu acum, nu acum.
Lumina se aprinde la geam, iar tu pleci fericit.
E fericire să iubești pe cineva chiar dacă tu nu ești iubit.
Și Luna te va încălzi și stelele-ți vor lumina
În drumul tău spre casă te vei gândi la ea.
Mâine te vei întoarce iar cu un buchet de flori.
Dar nu acum, nu acum.
Mâine vei găsi curaj, mâine vei fi iar om.
Dar nu acum, nu acum..
Și poate că ți se pare un pic ciudat.
De parcă timpul de tine a uitat.
Și te înalți ca o stea pe cerul tău, Luna e iar
Și strălucește ca un zeu.
Nu mai există nimic în lumea ta.
Decât durere și gândul doar la ea.
Inima ta se aprinde, durerea nu se mai simte.
Mâine te vei întoarce iar cu un buchet de flori.
Dar nu acum, nu acum.
Mâine vei găsi curaj, mâine vei fi iar om.
Dar nu acum, nu acum..
Lumina se stinge la geam și tu pleci fericit.
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele unei persoane care se confruntă cu o iubire neîmpărtășită și durere, dar care păstrează speranța pentru un viitor mai bun. Refrenul 'Nu acum' sugerează amânarea confruntării cu realitatea, așteptând un moment mai potrivit pentru a găsi curaj și a depăși suferința.