Frunzuliță-a bobului,
N-am o scară să mă sui
Sus în vârful muntelui
Să dau drumul dorului.
Du-te, dor, și ocolește,
Și pe neica mi-l găsește,
Du-te, dorule, și-i spune
Lui neicuța vorbe bune.
Pasăre galbenă-n iarbă,
Lasă-mi dorul să tot meargă,
Nu-mi ține dorul oprit
Și pe neica necăjit,
Nu-mi ține dorul legat
Și pe neica supărat.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unei persoane față de persoana iubită, dorind ca acest sentiment să ajungă la ea și să îi aducă vești bune. Natura și elementele ei sunt invocate pentru a ajuta dorul să își atingă scopul.