Il-Egal – Niciodată un Nimeni

Cu ochii mei de copil vedeam în vitrine jucării, lăcrimam că nu puteam fi ca ceilalți copii,
Stăteam în fața vitrinei cu fața în jos, și îmi doream să pot ajunge cândva,
Să am bani să-mi pot cumpăra tot ce voi vrea, și atunci mi-am jurat că niciodată nu voi lăsa
Să ajung un nimeni, niciodată un nimeni, ceva striga în ființa mea.
Anii au trecut și ușor, ușor m-am pus pe picioare, nu mai eram un oarecare,
Eram cineva și cum numele meu era rostit oamenii ascultau cu atenție.
Căpătasem respect în fața lor, aveam bani,
Și mi-am adus aminte de jurământul făcut în urmă cu 15 ani pe când eram doar un pustan,
Un copil în fața vitrinei, niciodată un nimeni.
(x4) :
Niciodată un nimeni, nu voi lăsa, e ultimul lucru pe care l-aș vrea.
II:
Niciodată un nimeni, nu voi lăsa, e ultimul lucru pe care l-aș vrea,
Și oricât ar fi de greu nu voi renunța, știu ce vreau, știu ce mă așteaptă dar nu voi ceda
Am să fac tot ce îmi este cu putință să ajung unde mi-am propus, acolo sus
Întotdeauna cu un pas în fața tuturor, nu mă gândesc decât la viitor,
Să fiu printre cei mai buni și să-mi văd de treaba mea, fiindcă invidia și gelozia mereu vor exista
Știu doar un singur lucru: că niciodată nu voi lăsa să ajung un nimeni.
(x4) :.
III:
M-am uitat în jurul meu, oameni am văzut, fără de viitor, fără de trecut,
Oameni ce nu știau să mai glumească, oameni ce nu știau să mai zâmbească,
Mi-era teamă să n-ajung unul dintre ei, unul dintre acei,
Acei mulți care și-au ucis speranța, un singur lucru vroiam: niciodată un nimeni,
Și încercam ca în tot ce fac, foarte bine să fac, și nu m-am dat bătut.
A început să meargă binișor sau mai greu, însă în tot ce făceam căutam să rămân eu
Să nu scap în jos pe drumul alunecos, alergam cu toată forța pe un teren nisipos,
Căutam să mă mențin pe linia de plutire, știam un singur lucru,
Că niciodată nu voi lăsa să ajung un nimeni.
(x4) :.
Niciodată un nimeni, niciodată un nimeni