Igor Guzun – Doamna Liuba, Când Ușa Se Închide

1.
Doamna Liuba, când ușa se-nchide,
Se deschide mereu o fereastră.
Vine toamna și poate c-am râde,
Dacă rămâi în seara aceasta,
Dacă rămâi în țara aceasta.
Doamna Liuba, ascultă,
Nu ne place că pleci.
Ne place mai mult–ă..
Atunci când te-apleci.

2.
Doamna Liuba, nu-i rău fără bine,
Fără tine nu, n-avem party.
Ce aproape te vom simți vineri,
Când vei fi joi atât de departe,
Când vei fi luni atât de departe!.
Doamna Liuba, ascultă,
Nu ne place că pleci.
Ne place mai mult–ă..
Atunci când te-apleci.

3.
„Doamna Liuba și așa mai departe,
Salutări și o mie de scuze.. „
Vom trimite scrisori sărutate
Cu un timbru desprins de pe buze,
Cu un timbru vocal de pe buze.
Doamna Liuba, ascultă,
Nu ne place că pleci.
Ne place mai mult–ă..
Atunci când te-apleci.

4.
Doamna Liuba, lumina se stinge,
Ard obrajii și ceaiul în cește.
Vine toamna și poate c-am plânge,
Dacă n-am ști să râdem prostește,
Dacă n-am ști să-urlăm doam-ferește.
Doamna Liuba, ascultă,
Nu ne place că pleci.
Ne place mai mult–ă..
Atunci când te-apleci.