HUNTER:
Vin din locu-n care, ți se vinde la colț carne
Fără să-ți pese c-o doare, sau ce vârstă are
Vin din locu-n care, mergi flămând la culcare
Dacă tac-tu s-a oprit, să-și joace banii în parcare
Vin din locu-n care, să-ți iei sarac e un păcat
Unde toate au Onlyfans sau fac videochat
Vin din locu-n care, nu prea vorbești cu oricare
Unde eviți străzi lăturalnice, ziua în amiaza mare
Vin din locu-n care, gaborii se arată rar
Arbori dispar din parcu’ în care unii fac grătar
Vin din locu-n care, nu te mai temi de Cel de Sus
Unde mulți își fac femei, ca să le scoată la produs
Vin din locu-n care, e doar care pe care
Și asta chiar e pe cale, să contureze o întrebare:
Pe unde PEȘTII prind egouri, SIRENELE prind ecouri
Deci cam de câte zerouri, e nevoie să pleci din ghetouri?.
Refren x2 ADRI:
Vin din locu’ din care pleci, p’afară să faci un ban
Unde unu’ din 3 români, încă se spală la lighean
E locu’ care-ți lipsește, când ești plecat pe undeva
Iar când te întorci ești deja bătrân să mai poți schimba ceva.
HUNTER:
Vin din locu-n care, prezervativele sunt rare
Unde toată lumea o face, doar carne pe carne
Vin din locu-n care, pân’ la salariu tragi de bani
Pe unde multe devin mame, de la 13-14 ani
Nu mai zic că viața-i scumpă, că nimeni n-are de muncă
Ăsta-i locu’ unde taxiul, niciodată n-o să te ducă
Vin din locu-n care, mori în drum spre spital
Pe unde alegerile sunt decise, de asistații social
Vin din locu-n care, îți iei mașină din orgoliu
Unde fiecare groapă, parcă-i un sens giratoriu
Vin din locu’ în care, cazi pe stradă de foame
Da’ cine să te vadă? Toți merg cu ochii în telefoane
Vin din locu-n care, ești filat de moși și hoaște
Dacă fumezi pe scară sau bagi pâine cu paste
Deja scârbit de pupători, de c****i și moaște
Ai face orice să pleci d’acolo, și asta-n zilele noastre.
Refren x2 ADRI:
Vin din locu’ din care pleci, p’afară să faci un ban
Unde unu’ din 3 români, încă se spală la lighean
E locu’ care-ți lipsește, când ești plecat pe undeva
Iar când te întorci ești deja bătrân să mai poți schimba ceva
Sensul versurilor
Piesa descrie realitatea dură a vieții într-un ghetou din România, marcată de sărăcie, lipsuri și disperare. Refrenul subliniază paradoxul dorului de casă și imposibilitatea de a schimba ceva la întoarcere.