Pe brațul Tatălui meu, eu găsesc,
Un ajutor, ce-n lume nu primesc,
:/ Când drumu-i greu eu nu rămân n-apoi,
El mi-a promis, vom trece amândoi. /x2.
Nu este nimeni, ca al meu Dumnezeu,
Nu știe nimeni, a iubi ca El,
Cât voi trăi, pe urme-I voi călca,
Căci doar cu El, eu pace voi avea.
Mă-ncred în El, orice s-ar întâmpla,
De nu-nțeleg rămân în voia Sa.
Pe Tatăl meu, mereu Îl voi iubi,
Aicea jos și sus în veșnicii!.
Când greutățile mă copleșesc,
Și simt că-i greu, n-ainte să pășesc
Pe brațul Său, cu dragoste mă ia,
Ma ține strâns și-mi șterge lacrima.
Sensul versurilor
Piesa exprimă încrederea totală în Dumnezeu ca sursă de ajutor și pace. Vorbitorul găsește consolare și putere în brațele Tatălui ceresc, indiferent de greutățile vieții, și își dedică viața urmării Lui.