Stau jos, pe canapea,
Privesc pe geam,
Și văd cum plouă, plouă și tot plouă
Peste inima mea..
Nu mă pot împăca cu gândul
Că tu ești acolo undeva,
Iar eu nu te mai pot vedea..
Ploaia poate semnifica ceva..
Când plouă ne arăți că plângi,
Când e soare ne arăți că ești fericit,
Când e seară și stele strălucesc
Ne arăți cum ne privești și ne veghezi
De acolo, din PARADIS.
Noi te iubim, Silviule,
Ne rugăm pentru tine
Și familia ta,
Mai mult nu avem ce face..
Nu te vom uita niciodată..
Odihnește-te în pace :-<
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus lui Silviu, exprimând durerea pierderii și amintirea lui. Versurile descriu sentimentele de tristețe și dor, dar și credința că el veghează din paradis.