Holograf – Nu Era

Mi-ai spus odată o poveste
Și-am crezut că e povestea ta
Da, da
M-am trezit apoi pe-o stradă
Dar acolo nu știam pe nimeni
Da..
Nu era lumea care o știam doar eu
Nu, nu
Nu era..
Nu era decât un drum pustiu
Pe care pașii nu-l mai știu.
Ne aplecăm privirea
Să ne căutăm în suflet dar greșim
Da, da
Ne mințim în fiecare zi
Că știm ce-i fericirea și nu știm
Nu, nu
Nu era lumea care o știam doar eu
Nu, nu
Nu era..
Nu era decât un drum pustiu
Pe care pașii nu-l mai știu.
Mi-ai spus că mă iubești
Dar mai târziu nu m-ai lăsat să mai trăiesc
Da, da
Am încercat să te-nțeleg
Dar vorbele mereu ne ocolesc
Da, da
Nu era fața care o știam doar eu
Nu, nu
Nu era..
Nu era decât un drum pustiu
Pe care pașii nu-l mai știu.
Nu era, nu era..
Nu era, nu era..
Nu era decât un drum pustiu
Pe care pașii nu-l mai știu

Sensul versurilor

Piesa descrie sentimentul de deziluzie și singurătate după o experiență sau relație care s-a dovedit a fi diferită de așteptări. Protagonistul se simte pierdut și mințit, incapabil să mai recunoască lumea din jurul său.

Lasă un comentariu