Îmi amintesc perfect
Ochii tăi vișinii
Părul tău din vanilie
Și buzele tale gri.
Rochia ta din fildeș
Șoldul tău cusut din mare
Umerii tăi înghețați
De negru fără culoare.
Stăteai în spatele meu
În cel mai cutremurător vis
Având în mână și cauza
Din care ai murit.
Trăgeai fumul dintr-o țigară
Aveai acel zâmbet viclean
Îmi repetai să nu te uit
Peste zece ani.
Sensul versurilor
Piesa descrie amintirea unei persoane pierdute, evocând imagini puternice și sentimente de regret și melancolie. Naratorul își amintește detalii specifice ale persoanei, sugerând o legătură profundă și o pierdere dureroasă.