Azi nu sunt frunze argintii
Nici verzi, nici bleu, nici negre nu-s
Nu-s nici poteci de amintiri
Ca să te-ntoarcă acum din drum.
Ești numai tu, atât de tu
Și zâmbetele împrejur
Ca un amurg turcoaz de plumb
Ce-l fură liniștea din jur.
Era frumos, știu că era
Dar nu trăi cu ochii-nchiși
Ca să visezi ușor așa
Și să le pierzi când îi deschizi.
Mă înțelegi? precis că da
Azi nu sunt frunze argintii
Trăiește-le, nu le lăsa
Să-ți devină amintiri..
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța de a trăi în prezent și de a nu lăsa amintirile să ne împiedice să ne bucurăm de viață. Ne îndeamnă să nu trăim cu ochii închiși, visând la trecut, ci să ne concentrăm pe frumusețea din jurul nostru.