Soare tu, ploaie eu
Viața noastră, vară mereu
Tu m-aprinzi, eu îți dau fiori
Și nu vreau singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori.
Câte baruri, câte sticle la rând
Cât de mult să mă mint că nu-mi pasă
Câte mai am să-ți spun
Câte nopți, iarăși singur acasă.
Te aștept și te sun
Și te caut pe străzi, de nebun
Da’ nu te găsesc, nu mă opresc
Și greșesc.
Și ploaia de vară mă strigă afară
Să-mi șteargă din suflet urma ta.
Soare tu, ploaie eu
Viața noastră, vară mereu
Tu m-aprinzi, eu îți dau fiori
Și nu vreau singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori.
Știi că dragostea-ți lipsește exact atunci când pleacă
Oricât de mult ar putea să treacă
Dacă nu o poți uita, măcar încearcă
Asta-mi spun toți, dar pe mine mă cam seacă.
Să fiu fără ea, fiindcă o văd peste tot
Și nu pot, chiar deloc, din cap să o scot
Să uit sărutul ei, dimineața
Și privirea ei de soare, ce-mi lumina viața.
Și ploaia de vară mă strigă afară
Să-mi șteargă din suflet urma ta.
Soare tu, ploaie eu
Viața noastră, vară mereu
Tu m-aprinzi, eu îți dau fiori
Și nu vreau singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori.
Singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori
Singur iarăși printre nori.
Soare tu, ploaie eu
Viața noastră, vară mereu
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele de dor și singurătate după o despărțire. Naratorul își amintește de momentele frumoase petrecute cu persoana iubită și se luptă să o uite, simțindu-se pierdut și singur.