EyeKon:
În timp ce unii sapă-n cariere, alții le clădesc
Unii le plătesc,
Unii se grăbesc,
Alții depășesc…
Unii le caută cu lanterna, alții le găsesc…
Uite ce pățesc:
Unii se răcesc
Alții se călesc…
Da-n general, orice ciob se crede topaz
Cu-atât de multe fețe fără niciun obraz…
În caz că unu’ care n-are gaz
Devine mare caz
Încă-și mai găsește râs…
Vezi, viața are haz!
În subteran, bolovan, panarame toți
Praf de la prea multe grame copți
Unii par vii, deși-s după ciolane morți
Nimeni nu face foame pentru-a cânta, cântă de foame toți…
Da’ nu-i bai
Când stai pe câte-un cui, pai,
Numărând banii datori pe care nu-i ai…
C-ai prosteala de dat, da’ numai cui n-ai
Și-uite-așa iei, atâtea mui, câte mui dai….
Refren 1 (Jager) :
Unii nu mai pot dormi
Alții nu se pot trezi…
Unii văd doar norii gri
Alții raze aurii…
Unii n-au ce cheltui
Alții nu au când…
Om după om, ciclul vieții pe pământ….
Refren 2 (Sifu & Jager) :
Grijă lângă grijă, gând după gând…
Faptă după faptă, cuvânt după cuvânt…
Floare peste floare și mormânt lângă mormânt…
Om după om, ciclul vieții pe pământ….
Jager:
Într-o lume-n care banu face și desface tot
Sapă și își face loc
Presupun că nimeni nu e pus la adăpost..
Orice prost oropsit, poposind
P-un post pompos
Abia așteaptă să se vadă pricopsit
Aplicând propriul său cost…
Vreau să mă delimitez de genu’ de ființe
Definite de infinite aspirații și dorințe..
Nu mai vreau să fug după tendințe!
Vreau să dorm, să fur, să beau, să sparg semințe
Fără să suport diverse consecințe
Sau să-ndur concluzii și sentințe!
Da’ din păcate
Știu că nu se poate…
Trăiesc o realitate
Construită-n unanimitate
Pe legi proaste…
Mă târăsc pe coate
Ca un soldat cu baioneta-n coaste
Printre tranșeele zilei de azi, ca de tranșeele zilei de mâine
Iar la final de drum decide altu’ pentru mine…
Ca orice parvenit
Odată ce a reușit
Să își ascundă sub vreun preș eșecu’
Mutându-se de la periferie-n centru
Se vede faraon, cu biciu’ și cu sceptru’
Și gata să-i închidă poarta-n nas lui Sfântu’ Petru
La modu’:
După el potopu’
Uită totu’…
Tabula rasa ștearsă cu mopu’!
Cum să rămân uman
În goana asta după bani
Dacă și fratele din prieten e dușman?.
Refren 1.
Refren 2.
Sifu:
Gând la gând cu bucurie…
Chiar dacă acum ne vedem doar din când în când
Avem aceeași datorie:
Să spunem ce vedem și ce simțim,
Să nu ne amăgim,
Să nu ne aburim
Cu Abracadabra sau Simsala Grimm…
Că nu-i nimic ocult sau magic
Unii se trezesc direct, servesc o chintă
Alții-și fac norocu’ singuri, cu mâna pe flintă
Iar dacă ești adult și n-ai realizat asta pan-acum, atunci e tragic!
Că tu tragi pentru cei dragi
Da’ vine altu’ din spate, te distrage, și te lasă în nadragi…
Dăm din coate printre alții care dau și ei la rându’ lor
Strigăm egalitate doar când ne simțim inferiori
Și când pășim deasupra tuturor: ZERO valori!
Câți șefi nu ai văzut scuipând în jos pe muncitori?
De parcă poziția-ți conferă un statut de neatins
De oameni, de morală, de legi, de bunu’ simt….
Refren 1.
Refren 2.
Refren 1
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra ciclului vieții, inegalităților sociale și goanei după bani. Artiștii își exprimă frustrarea față de ipocrizie și superficialitate, îndemnând la autenticitate și conștientizare.