România
de Paul Alexandru.
România-i țara în care m-am născut
S-a întâmplat asta, deși eu n-am vrut
Însă mai târziu am realizat
Că această țară e aur curat.
Limba acestei țări este un sfânt grai
Chiar dacă aici avem un greu trai
Totuși trăiești bine de vrei să muncești
Și-ai să mori de foame dacă leneș ești.
Avem munți cu carul, păduri și ogoare
Potențialul turistic este foarte mare
Dar când vin turiștii nu au ce să vadă
Decât un peisaj frumos și gunoaiele grămadă.
Istoria noastră e triumfătoare
Îl avem pe Viteazu și Ștefan cel Mare
Literatura e încântătoare
O dovedesc Eminescu și Caragiale
Îl avem și pe Creangă și mai sunt mulți alții
Scriitori celebri ce bântuie Carpații.
Arta Românească e nemuritoare
Carul cu boi al lui Grigorescu Nicolae
Brâncuși cu coloana infinitului
Făcând umbra porții sărutului.
Muzica Românească e o ființă vie
Enescu o dovedește cu a sa rapsodie
Gheorghe Zamfir cu ciobanul singuratic
Și multe altele care sună fantastic.
Avem și valori pe această glie
Care ne fac mândri de a noastră Românie
Îl avem pe Vuia a inventat avionul
Dar și pe Poenaru ce a inventat stiloul.
Și mai sunt mulți alții ce merită enumerați
Dar nu mai am timp, dacă nu vă supărați
Sensul versurilor
Piesa este o declarație patriotică despre România, celebrând frumusețea naturală, istoria, cultura și valorile țării. Exprimă un sentiment de mândrie națională și recunoștință pentru moștenirea românească.