Te rog încă în mine,
Poate sunt mică și greșesc,
Poate grăbesc să fac din tine
Același suflet ce-l iubesc.
Adică tot pe tine-n fire,
În cuget și cu trup și suflet,
Să te-nfirip întru iubire
Și să te transform în înger.
Să nu mă părăsești în suflet
Și nici cu gândul sau cu firea,
Căci tu te naști tăios cu crâncet
Și-mi răpești profund iubirea.
Eu te iubesc cu iscusință
Și te voi aici mereu,
Te rog să nu-ți pierzi din credință,
Tu, iubitul, puiul meu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o rugăminte profundă către persoana iubită de a nu-și pierde credința și de a rămâne devotată. Vorbitorul își exprimă vulnerabilitatea și dorința de a transforma persoana iubită într-o entitate idealizată, un înger, prin puterea iubirii.