Cu pașii mici și rari mă-ntorc spre casă
dar buzunaru-i gol ca și aseară…
mă tot gândesc ce o să pun pe masă
sunt obosit de muncă și de viață.
Pe lângă magazine luminate
cu galantare pline de tot felul
Eu trec privind chiorâș în altă parte,
căci știu că nu m-ajută portofelul.
La muncă treaba mi-am făcut cu zel
patronul mare, mi-a zâmbit discret,
dar am în buzunar un portofel
pe care mi-e rușine să-l arăt.
Că mi-a rămas în el un buletin,
o poză cu copii și nevasta,
că o fi fost și el odată plin,
dar s-a golit rapid pe criza asta.
Și pâinea-i tot mai mică și mai scumpă,
congelatoru-i scos demult din priză.
bogații iar mașinile își schimbă
iar amărâții nu mai ies din criză.
Sensul versurilor
Piesa descrie viața grea a unui muncitor sărac, care se luptă cu dificultățile financiare și cu inegalitățile sociale. Versurile exprimă oboseala, dezamăgirea și lipsa de speranță în fața unei realități economice dificile.