Fată, te rog nu mai plânge
Îmi ajunge
Și știi că mă doare când
Nu știu unde am greșit
Și acum ne-am dezamăgit
Reciproc
Și deja mai mult e joc, e noroc
Sunt amintirile astea care nu se dau din loc
Nu ne lasă să fim iar noi doi
Sau să plecăm și să lăsăm timpurile cu ploi
Cel mai bine cred că e să uităm
Sau să privim mai larg și să corectăm
Dar nu se poate. Eu sunt rănit, tu ești rănită
Frate! Ce viață aiurea și orbită
De dragostea asta mare
Ce nu ne dă scăpare
Nici mie, nici ție.
Și mă uit la tine-acum
Mai bine te las să pleci pe alt drum
Să-ți găsești un băiat
Un băiat adevărat
Să te scoată din c***t
Nu un golan care umblă
Străzile le-nfunda
Și aștepți acasă, dezbrăcată și plapândă
Voiai să-i faci o surpriză
Dar el stă în colțul străzii și face o priză
Că doar sunt golan. N-ai ce să-mi faci.
Dar te iubesc fată nu-mi mai face mii de draci
Nu mă mai suna atât, vreau puțină libertate
Nu mă mai controla, fii sigură în toate!
Și uită orele în care te-am asuprit
Hai să fim iar noi. Hai gândește-te la anii în care am zâmbit..
Și. uite frate. iar am greșit. dar ce să fac. nu pot s-o las. fără ea nu pot să fac nici măcar un pas.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație toxică aflată la final, plină de regrete și dezamăgiri reciproce. Naratorul recunoaște propriile greșeli și impactul negativ asupra partenerei, dar se simte incapabil să schimbe situația sau să o lase să plece.