Văd tot mai puţini oameni cu principii clare,
Prea mulţi care trec prin viaţă la întâmplare,
Multe persoane ce nu fac nimic fără ajutoare,
Părinţii se scaldă-n rate să aibă ei maşină tare.
E trist, şi chiar mai mult, înfricoşător,
Că unii dorm cât zece, iar alţii nu pot, dar vor.
Că unii fără şcoală se cred Aragorn sau Thor,
Şi nu iartă pe nimeni ca un foc mistuitor.
Niciunul nu e mulţumit doar cu ce are,
Şi-aşteaptă să primească în loc să facă o schimbare,
Ucid cu sânge rece sentimente arzătoare,
Ale celor care le-au dat tot fără condiţionare.
Uită de tine ca de frâna de motor,
Sau nu te-ajută chiar dacă ştie că ţi-e dator.
Exagerează des, se cred în simulator,
Nu vor să înţeleagă că-s toate la timpul lor.
Cine te crezi? Ca să dictezi?
Te-ndepărtezi.. de oameni, N-o să-i mai vezi..
Tu doar răneşti, nu ştii să mulţumeşti,
Vrei să primeşti, dar fără să munceşti..
Toţi vor totul înainte de vreme,
Din acest motiv generaţia asta-i plină de probleme,
Găseşte-un echilibru, nu sta numai la extreme,
Şi. Da. Dacă mă-ntrebi pe mine, tre să faci şi teme.
Nu eşti mai bun ca nimeni dacă doar cheltui bani,
Sau dacă bei şi fumezi pe la 15 ani,
Gândeşte-te că părinţii au pierdut atâţia ani,
Să te educe, să te crească, nu să fii golan.
Nu-ţi sugerez nici să fii tocilar,
Că Ceauşescu a ajuns şef de stat de la cizmar.
Încearcă să rămâi aici, nu peste hotar,
Să faci ceva să-ţi placă, să fii autoritar.
E greu să te împarţi, să-i mulţumeşti pe toţi,
Descoperă limitele, să ştii când nu mai poţi,
Aşteaptă şi ai grijă, toate se fac treptat,
În caz că te grăbeşti, ghinion, te-ai împiedicat..
Cine te crezi? Ca să dictezi?
Te-ndepărtezi.. de oameni, N-o să-i mai vezi..
Tu doar răneşti, nu ştii să mulţumeşti,
Vrei să primeşti, dar fără să munceşti..
Sensul versurilor
Piesa critică tendința generației actuale de a dori totul imediat, fără efort, și de a uita de valorile fundamentale. Îndeamnă la echilibru, muncă și respect față de cei care au investit în creșterea lor.