Aseară-am văzut o fată,
Avea părul negru, puțin demodată
Cu ochii de foc și de pară
Părea că venise chiar ieri de la țară.
Era cuminte, tristă, veselă, nebună,
Oare ce simțeam??
Mă-ndrăgostisem pentru ultima oară,
Atât de fragedă și dulce fecioară,
Făptura ei părea să fie-o vioară,
Era sublimă fata cea de la țară!.
Era cuminte, tristă, veselă, nebună,
Zveltă, fină, dulce ca și mierea bună,
Scumpă, mult-dorită și puțin grăbită
Cine se credea??!.
Îmi mai amintesc câteodată,
De fata frumoasă puțin demodată
Și parcă trăiesc de-o viață,
Cu-acea nebună, cu-această dulceață.
Și azi cuminte, tristă, veselă, nebună,
Mult mi-i drag așa
Mă-ndrăgostisem pentru ultima oară,
Atât de fragedă și dulce fecioară,
Făptura ei părea să fie-o vioară,
Era sublimă fata cea de la țară!.
Era cuminte, tristă, veselă, nebună,
Zveltă, fină, dulce ca și mierea bună,
Scumpă, mult-dorită și puțin grăbită
Cine se credea??!.
Mă-ndrăgostisem pentru ultima oară,
Atât de fragedă și dulce fecioară,
Făptura ei părea să fie-o vioară,
Era sublimă fata cea de la țară!.
Și azi cuminte, tristă, veselă, nebună,
Mult mi-i drag de ea,
Mi-i drag de ea!!!.
Era cuminte, tristă, veselă, nebună,
Zveltă, fină, dulce ca și mierea bună,
Scumpă, mult-dorită și puțin grăbită
Cine se credea??!.
Mă-ndrăgostisem pentru ultima oară,
Atât de fragedă și dulce fecioară,
Făptura ei părea să fie-o vioară,
Era sublimă fata cea de la țară!.
Mă-ndrăgostisem pentru ultima oară,
Atât de fragedă și dulce fecioară,
Făptura ei părea să fie-o vioară,
Era sublimă fata cea de la țară!
Sensul versurilor
Cântecul descrie o dragoste la prima vedere pentru o fată simplă de la țară, idealizată și văzută ca o ființă pură și frumoasă. Naratorul își amintește cu nostalgie de această întâlnire și de sentimentele puternice pe care le-a trăit.