Trece timpul ca nebunul
Și mă trec și eu
Am lăsat de ieri tutunul
Ca să și ieftinit, o, e tare greu
Dacă scap de nicotină
Doctorul mi-a spus
Că pământul o să mă țină
Zece ani în plus
Și de șpriț, de la gheață
El m-a divorțat
Numai apă-ntreaga viață
Să beau neapărat
De mi-o zice de iubire
Doctorul s-o las
Apoi, zau, să nu se mire
C-ai spun bun rămas.
Păi dau zece ani din viață
Douăzeci nu mă tocmesc
Dar ceilalți ce-i am în față
Câți or fi, vreau să-i iubesc
Că așa-i omu’ cu păcate
Chiar când a trăit destul
Și-a trecut prin câte toate
De iubit nu e sătul.
Eram tânăr, rupt în coate
Și n-aveam un pol
Astăzi am ce vreau de toate
Și colesterol
Și mai am și tensiune
22 cu 8
Asta tot doctorul spune
Gicuță, ești cam copt
Ca mi-a spus să pui în ciorbă
Sare doar un pic
Dar la inimă nici vorbă
Să nu pun nimic
Spună doctorul ce-o spune
Chiar de-o fi să mor
Eu la suflet tot voi pune
Cântece de dor.
Păi dau zece ani din viață
Douăzeci nu mă tocmesc
Dar ceilalți ce-i am în față
Câți or fi, vreau să-i iubesc
Că așa-i omu’ cu păcate
Chiar când a trăit destul
Și-a trecut prin câte toate
De iubit nu e sătul
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra trecerii timpului și a compromisurilor pe care le facem odată cu înaintarea în vârstă. Vorbește despre dorința de a trăi și de a iubi, chiar și în ciuda problemelor de sănătate și a avertismentelor medicale.
