Foaie verde, trei migdale,
La Bolintinu’ din Vale, mai, mai..
Este-un put cu cinci izvoare,
Două dulci și trei amare;
Cine bea, astâmpăr n-are
Cine bea, astâmpăr n-are.
Să bea și mândruța mea
Și să-mi poarte dragostea. mai, mai..
Tot am zis: mă duc, mă duc
Și nimeni nu m-a crezut,
Dar acum o să mă creadă,
Fiindcă n-o să mă mai vadă.
He. he, he.. așa..
Foaie verde, trei castane,
Amărât e omul, Doamne mai, mai..
Când se culcă și n-adoarme,
Ar mânca și nu-i e foame,
Când se culcă și n-adoarme,
Ar mânca și nu-i e foame,.
Tararararararararararai
Dadadadaidadadadadai
Tararararararararararai
Dadadadaidadadadadai..
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de dragoste profundă și suferință cauzată de despărțire. Naratorul își exprimă dorința ca persoana iubită să-i împărtășească dragostea, dar și anticiparea unei despărțiri iminente, care aduce tristețe și insomnie.