Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu.
Frați ce-n dulcea Românie
Nașteți și muriți
Și-n lumina ei cea vie
Dulce viețuiți!.
De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiți ca să roșească
Țărna ce călcăm?.
Limba, țara, vorbe sfinte
La strămoși erau;
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu!
Sensul versurilor
Piesa este un imn dedicat frumuseții și importanței limbii române. Îndeamnă la cultivarea și prețuirea acesteia, văzând-o ca pe o parte esențială a identității naționale și a moștenirii culturale.