George – O Poveste

Da… George…
Aș vrea să încep acum cu o poveste scrisă pe o foaie,
Scrisă pe o foaie chiar atunci în timp de ploaie.
În acel moment eu mă gândeam numai la tine,
La ce-a fost între noi, la ce-a fost mai bine.
Îmi aduc aminte când te-am văzut prima oară,
Erai pentru mine o simplă colegă de școală.
Mi-am dat seama după un timp că la tine mă gândesc
Și după mai mult timp mi-am dat seama că te iubesc.
Și nu știam cum să te strig, cât de mult eu țin la tine,
Nu aveam curaj să zic că erai totul pentru mine.
Până într-o zi când s-a terminat,
Am decis atuncea pe moment să-mi iau lumea-n cap.
Mi-am luat inima-n dinți și m-am îndreptat către tine,
Îți mai aduci aminte când ți-am spus că țin la tine?
Aha… și… o dăm în refren…

Refren: E vorba despre tine,
E vorba despre noi,
E vorba despre ceea ce s-a întâmplat între noi.

Și… încă o dată…
Refren:…
În acel moment totul s-a schimbat,
Nici mie nu-mi venea să cred ceea ce s-a întâmplat.
Tu mi-ai sărit în brațe și mi-ai spus că mă iubești, că eu sunt lumea ta,
Că fără mine nu trăiești.
Doamne, nu mi-a venit să cred ceea ce-am văzut,
Că te-ai îndrăgostit de mine de la început.
Am crezut că glumești când mi-ai spus că mă iubești,
Am crezut că râzi de mine când mi-ai spus că ții la mine.
Și de-atunci totul a fost mai frumos,
Ne plimbam în fiecare seară în aleea de jos,
Ne luam în brațe și ne sărutam mereu
Și-am trecut mereu peste ce era mai greu.
A fost totul atât de frumos de la început
Și fără tine niciodată nu aș fi putut
Să învăț să iubesc, să știu ce e viața,
S-o învăț să trăiesc cu tine viața mea.
Refren: … (x2)
După cum spuneam, totul a fost frumos,
Asta până într-o zi când mi-aduc aminte,
Tot într-o zi, chiar atunci când eu veneam acasă,
N-am intrat pe ușă, tu erai cu altu’ pe masă.
În acel moment nu am știut ce să fac,
Să te bat pe tine sau pe acel băiat,
Așa odată… să-l apuc de braț,
Dar el atunci a fugit pe ușa mea din spate.
M-am uitat către tine și nu mi-a venit să cred
Că ai început să plângi și să-mi spui că mă iubești.
Am început să râd și-ți spuneam să mă lași-n pace,
Apoi am plecat și mi-am văzut de drum,
Iar după un timp tu m-ai sunat, tu mi-ai spus că sunt nebun,
Că m-ai crezut mai bun.
Eu atuncea ți-am închis telefonul în față
Și ultima dată când te-am văzut erai la altu’ în brațe.
Cam atât despre tine,
Cam atât despre noi,
Cam atât despre ceea ce s-a întâmplat între noi…

Sensul versurilor

Piesa descrie o poveste de dragoste inițial fericită, dar care se termină brusc din cauza trădării. Naratorul își exprimă durerea și dezamăgirea față de pierderea iubirii și de modul în care s-a încheiat relația.

Lasă un comentariu