Te rog, Doamne, ascultă ruga mea,
Să mă rătăcesc nu mă lăsa,
Că vreau să rămân cu Tine, Doamne, Doamne..
Că viața asta nu e pentru mine.
Am colindat lumea-n lung și-n lat,
Și bani, și averi am câștigat,
Dar le-am dat pe toate pentru Tine, Doamne,
Că nicăieri nu este mai bine!
Spune, lume, ce mă așteptați?
Eu vă spun pe Domnul să-L aflați!
Hai veniți cu toții la credință, lume..
C-au venit ani grei de suferință..
Viața asta e deșertăciune,
Ne mințim și credem că e bine,
Va spun cu lacrimi și cu durere, lume..
Să-L primiți pe Domnul cu plăcere!
O să vină ziua de apoi,
Când o să fim întrebați și noi..
Că Tu știi cin’ te-a iubit mai mult, Doamne..
Și cine în Tine a crezut!
Cine de Tine n-a ascultat,
De păcat în veci nu e iertat,
Viața asta-i ca un tren în gară, lume..
E și dulce, dar mai mult amară.
Omul tânăr nu se mai gândește,
Căci ca floarea când se ofilește..
Oameni buni, mă simt datoare, Doamne, eu..
Să le spun ceva de Dumnezeu.
Hai veniți cu toții la credință, lume..
C-au venit ani grei de suferință..
Sensul versurilor
Piesa este o rugă fierbinte către Dumnezeu, exprimând dorința de a rămâne pe calea credinței și de a găsi mântuirea. Versurile subliniază deșertăciunea vieții lumești și importanța credinței în Dumnezeu pentru a depăși suferința și a primi iertare.