Foaie verde de-avrămeasă,
M-a ajuns un dor de-acasă,
De-acasă și de prin sat,
Ce-o mai face-al meu bărbat,
Poate s-o fi însurat
Și de băiat a uitat,
Căci eu de când am plecat
Nicio vorbă n-am aflat.
Ieri a bătut vântul tare
Și mi-a adus de-o scrisoare
Scrisă c-un scris mâzgălit
De la puiul meu iubit.
Și-asa frumos îmi scria:
„Of, scumpă, măicuța mea,
Vino s-ai grijă de mine
Că sunt singurel pe lume,
Când vii ies în drumul tare
Și-am să strig cât pot de tare
Că de-acuma-ncolo-s bine
Că ești tu, mamă, cu mine,
Că nimica nu-i mai scump
Ca o mamă pe pământ!”
Sensul versurilor
O femeie este cuprinsă de dorul de casă și de fiul ei. O scrisoare de la copil o îndeamnă să se întoarcă, subliniind legătura puternică dintre mamă și fiu și importanța familiei.