Foaie verde sălcioară,
Frumoasă-i nunta la țară
Când o juca mireasa
Cu ginerele lângă ea.
Și să joace nuneasca
Cum îi place lui neica,
Soacra mare și cu socrul
Să joace-n doi siminocul.
Lăutarii strigă tare:
– Strânge masa, soacră mare,
Că-ți pui țambalu-n spinare
Și te dau pe ușa-afară.
Ia sculați, sculați, sculați,
C-ajunge de când mâncați,
Acum trecem la jucat,
Acum trecem la jucat.
Ploștile cu zărzărică
Trece pe la ginerică
Și le duce la nuntași,
Dar se oprește la nași,
Și ce bea și chefuiește,
Cine-i om atunci trăiește!
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera festivă și plină de bucurie a unei nunți tradiționale la țară, cu accent pe dans, muzică și voie bună. Versurile evidențiază interacțiunea dintre participanți și importanța respectării tradițiilor.