1. Când inima-mi plânge, sufletul meu Te cheamă,
Vino, DOAMNE, să mă mângâi și să mă ridici.
Numai la Tine am scăpare atunci când Te chem,
Lasă balsamul Tău peste sufletul meu trudit.
Ref: Rămâi cu mine când se lasă seara,
Ziua s-a dus și noapte e pe drum.
Tu îmi aduci în suflet primăvara,
Lângă Tine vreau să fiu acuma.
2. Când ruga se oprește și n-am siguranța că mă asculți,
De jos din durere Te strig, o, Domnul meu!
Nu merg la oameni, căci Tu ești Dumnezeul meu,
Atotputernic ești și vei fi în veci de veci.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o chemare către Dumnezeu pentru mângâiere și sprijin în momentele de suferință. Vorbitorul își găsește refugiul și speranța în credință, recunoscând puterea și prezența divină ca sursă de alinare și siguranță eternă.