Fuego:
Grea e despărțirea, greu suspinul meu,
Chipul mamei la fereastră așteptând mereu.
Ochi-nlăcrimați de atâta dor,
Strâng atâția nori de ploaie după-al ei fecior.
Irina:
Vine pe cărare parcă umbra ta,
E un vis sau e-aievea? Cât m-aș bucura!
Gândurile toate poate te-au chemat,
Și tristețea mea din suflet azi te-a luminat.
Refren:
Lumea ne desparte și ne-adună iar,
Valurile vieții noastre nu mai au hotar!.
Irina:
Ai plecat, copile, tot printre străini..
Fuego:
Ce amară-i pâinea, mamă, printre mărăcini…
Lumea ne desparte și ne-adună iar…
Fuego:
De-aș avea ce face acasă n-ar fi în zadar…
Irina:
Nu-ți pierde speranța, poate că-ntr-o zi..
Împreună alte vremuri sigur vom trăi!.
Irina:
Pleacă-n lumea largă tinerii români,
Pentru că la ei acasă-i satul fără câini.
Și la fel ca alții a plecat și-al meu,
Eu cu sufletul de mamă simt cât mi-e de greu.
Fuego:
Trece și Crăciunul, Paștele-a trecut,
Cum miroase-n casa mamei pâinea de demult..
Mă gândesc acasă și-mi vine să zbor
Peste munți și peste ape de atâta dor.
Refren:
Lumea ne desparte și ne-adună iar,
Valurile vieții noastre nu mai au hotar!.
Irina:
Ai plecat, copile, tot printre străini..
Fuego:
Ce amară-i pâinea, mamă, printre mărăcini…
Lumea ne desparte și ne-adună iar…
Fuego:
De-aș avea ce face acasă n-ar fi în zadar…
Irina:
Nu-ți pierde speranța, poate că-ntr-o zi..
Împreună alte vremuri sigur vom trăi!.
Fuego:
Sunt bărbat dar plâng ca un copilaș,
Dorul mi-a intrat în suflet și e patimaș.
Chipul mamei sfânt din fotografii
Îl sărut și îl mângâi în fiecare zi.
Irina:
Mama și copilul sunt legați pe veci
Despărțirea asta sfântă n-ai cum s-o dezlegi.
Oriunde prin lume tu vei colinda,
Să nu uiți că mama acasă te va aștepta!.
Refren:
Lumea ne desparte și ne-adună iar,
Valurile vieții noastre nu mai au hotar!.
Irina:
Ai plecat, copile, tot printre străini..
Fuego:
Ce amară-i pâinea, mamă, printre mărăcini…
Lumea ne desparte și ne-adună iar…
Fuego:
De-aș avea ce face acasă n-ar fi în zadar…
Irina:
Nu-ți pierde speranța, poate că-ntr-o zi..
Împreună alte vremuri sigur vom trăi!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund al unui fiu plecat în străinătate și suferința mamei rămasă acasă. Vorbește despre greutățile vieții departe de casă și despre speranța unei reîntâlniri.