Scoasei vin din damigeană, la mișto
Și-o bucată de pastramă, fiindcă așa vreau eu.
Cântă lăutare până-n zori de zi
Și dă muzica mai tare să pot și eu chefui, la mișto.
Mănânc bine, trăiesc bine, la mișto
Nu-mi pare rău că mor mâine, fac tot ce vreau eu.
Cântă lăutare până-n zori de zi
Și dă muzica mai tare să pot și eu chefui, la mișto.
Nevasta mă ia la rost, la mișto
Că nu mai sunt cum am fost. Ce vină am eu?.
Cântă lăutare până-n zori de zi
Și dă muzica mai tare să pot și eu chefui, la mișto
Sensul versurilor
Piesa descrie o persoană care se bucură de viață fără griji, consumând vin și mâncare bună, ignorând reproșurile soției și petrecând timp cu lăutarii. Persoana își asumă un stil de viață hedonist, fără a se preocupa de viitor.