Am o mandră someșană,
Frumușică și bălană,
Subțirică și înaltă
Și-mi dă gura peste poartă.
Când mă duc la mandruța,
Trec Someșu’ cu luntrea,
Mandra șede peste apă
Și mă duc s-o țuc o dată.
De-ai gând să te măriti,
Nu asculta de părinți,
Că nici io n-ascult de-ai mei
Și nu fac ce-or zice ei.
Hai mandră să ne luăm,
Pe-ai noștri părinți să-i lăsăm,
Hai să trecem Someșu’
Să ne cătăm nașu’
Hai să trecem cu luntrea
Să ne cătăm nașa.
Sensul versurilor
Cântecul descrie un tânăr care este îndrăgostit de o fată frumoasă din Someș. Ei plănuiesc să se căsătorească fără consimțământul părinților, traversând râul pentru a-și găsi nașii.