Luna, Luna călătoare
N-ai văzut cumva în cale
N-ai văzut tu printre stele
Jumătatea vieții mele.
Pe unde călătorești dacă dai de ea
Luminează-i calea pan’ la ușa mea
Și în dreptul casei mele să se oprească
Ajut-o să mă găsească.
Te aștept și nopți și zile
Te aștept să vii iubire
Că plânge inima în mine.
Când mă pun singur în pat
Nici perna nu-mi stă sub cap
Ma ia somnu’ supărat.
Spune-i, Luna, tu, să vină
Să-mi sting focul din inima
Îmi ajunge cât am stat
Tot în dor și în oftat.
Astăzi sunt, mâine nu sunt
Să apuc la piept s-o strâng
S-o strâng în brațele mele
Când mi-or fi zilele grele.
Te aștept și nopți și zile
Te aștept să vii iubire
Că plânge inima în mine.
Când mă pun singur în pat
Nici perna nu-mi stă sub cap
Ma ia somnu’ supărat.
Te aștept și nopți și zile
Te aștept să vii iubire
Că plânge inima în mine.
Când mă pun singur în pat
Nici perna nu-mi stă sub cap
Ma ia somnu’ supărat
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și așteptarea unei iubiri pierdute. Protagonistul imploră luna să o găsească pe persoana iubită și să o aducă înapoi, mărturisind suferința și singurătatea sa.