Să pleci din casa mea, vagabondul dracu, că mi-ai mâncat sufletul din miez!
Afară ți-am spus! Ieși!!!
Hai, Florine!
Nu știu ce să mă mai fac,
Mă cert cu mama mereu,
Orice-aș zice, orice-aș face, spune că-s de vină eu.
Ea vorbește, ea aude,
Dar eu fac ce-am învățat,
Să umblu cu vagabonzii,
Seară de seară plecat!
Nu știu ce să mă mai fac!
Mă cert cu mama mereu!
Orice-aș zice, orice-aș face, spune că-s de vină eu!
Ea vorbește, ea aude!
Dar eu fac ce-am învățat!
Să umblu cu vagabonzii,
Seară de seară plecat!
Refren:
Mi-a zis mama ieri la masă: „Vagabontule!”
„Ori muncești, ori pleci de-acasă, mai golanule!”
De femei și băutură eu n-am să mă las!
Mai bine mă cert cu tine,
Și-am să plec de-acas’!
Vă dedic această piesă din partea lui Fram pentru băieții care au spart Occidentul în două!
Mamaaaaaaa!!!!!!!!!!
Nu știu ce să mă mai fac, că mama îmi sare-n cap,
Și spune că nimic nu fac,
Că umblu ca un liliac,
Toate nopțile, cu femeile,
Și că mă lupt cu sticlele!
Nu știu de ce nu mă lasă-n pace,
Să fac ce-mi place,
Nu vede că prostului n-ai ce face?!
Știe bine că-s vagabond și că tot ce spune mă doare-n cot!
Că de hoinăreală niciodată nu mă las’!
Și-o să plec dracu’ de-acas’!
Asta-i viața care-mi place,
Să petrec noapte și zi,
Eu știu să mă chefuiesc, nu să stau ca fraierii!
Nu contează câți bani am,
Eu pe toți îi cheltuiesc!
Că femeile mă știu și toate mă iubesc!
Asta-i viața care-mi place!
Să petrec noapte și zi,
Eu știu să mă chefuiesc, nu să stau ca fraierii!
Nu contează câți bani am, eu pe toți îi cheltuiesc!
Că femeile mă știu și toate mă iubesc!
Refren:
Mi-a zis mama ieri la masă: „Vagabondule!”
„Ori muncești, ori pleci de-acasă, mai golanule!”
De femei și băutură eu n-am să mă las,
Mai bine mă cert cu tine și-am să plec de-acas’!
Și-am să plec de-acas’!
Și-am să plec de-acas’!
Mai lasă-mă-n pace, mama!
Ce stai cu gura pe mine?
Eu vreau să-mi petrec viața, nu să stau acas’ cu tine!
Crezi că știi ce înseamnă viața?!
Nu e ca pe vremea ta!
Vin acasă dimineața, așa că nu comenta!
Că nu poți să mă ții și nu poți să mă bați!
Să mă las de vechiul obicei,
Cu toți ai mei, cu vagabonzii mei,
Și umblatul toată noaptea după femei!
Ce mama dracu’?!
O viață am și un singur scop:
Să stau cu sticla-n mână și să trag cu lița de dop!
Nu știu ce să mă mai fac!
Mă cert cu mama mereu!
Orice-aș zice, orice-aș face, spune că-s de vină eu!
Ea vorbește, ea aude!
Dar eu fac ce-am învățat!
Să umblu cu vagabonzii,
Seară de seară plecat!
Asta-i viața care-mi place
Să petrec noapte și zi,
Eu știu să mă chefuiesc, nu să stau ca fraierii!
Nu contează câți bani am, eu pe toți îi cheltuiesc!
Că femeile mă știu și toate mă iubesc!
Refren:
Mi-a zis mama ieri la masă: „Vagabondule!”
„Ori muncești, ori pleci de-acasă, mai golanule!”
De femei și băutură eu n-am să mă las,
Mai bine mă cert cu tine și-am să plec de-acas’!
Și-am să plec de-acas’!
Și-am să plec de-acas’!
Sensul versurilor
Piesa exprimă revolta unui tânăr față de constrângerile impuse de mama sa. El preferă viața de noapte, petrecerile și refuză să se conformeze așteptărilor acesteia, alegând să plece de acasă.