Eu când m-am născut, m-am născut cu bani în mână
Că așa se-ntâmplă când e sămânța prea bună,
Nu știu ce sămânță mai e asta
Să faci bani să produci toată viața. X2
Ăla care-mi poartă pică
Are mintea mică, mică,
Atâta poate săracu
Să dușmănească pe altu
Mai mult nu îl duce capu.
Refren:
Zât, vă băgați unghia-n gât
Când vedeți unu mai avut
Vă ia boala copiilor
Boala ofticoșilor
Că n-aveți firul banilor.
Zât, zât, zât vă băgați unghia-n gât
Când vedeți unu mai avut
Vă ia boala copiilor
Boala ofticoșilor
Că n-aveți firul banilor.
Eu de mic copil, de la vârsta de doi ani
Jucăria mea era un seif cu bani,
Alții se jucau cu mașini stricate
Iar eu mă jucam cu mașini adevărate. X2
Ăla care-mi poartă pică
Are mintea mică, mică,
Atâta poate săracu
Să dușmănească pe altu
Mai mult nu îl duce capu.
Refren:
Zât, vă băgați unghia-n gât
Când vedeți unu mai avut
Vă ia boala copiilor
Boala ofticoșilor
Că n-aveți firul banilor.
Zât, zât, zât vă băgați unghia-n gât
Când vedeți unu mai avut
Vă ia boala copiilor
Boala ofticoșilor
Că n-aveți firul banilor
Sensul versurilor
Piesa exprimă superioritatea financiară a naratorului și disprețul față de cei invidioși pe averea sa. Refrenul subliniază invidia celor care nu au bani, sugerând că aceasta îi macină.