Viața-i grea, năcazul mare
Când omul pe nimeni n-are
Și bine-i când are parte
De o soră, ori un frate.
Faceți loc, nu vă băgați
Unde sunt în casă frați
Și dușmanii-s îmblânziți
Când cei din casă-s uniți.
Când frații stau spate-n spate
Să-i doboare cine poate
Glasul sângelui îi cheamă
Pentru că-s făcuți de-o mamă.
Năcazul de vrei să-l spui
De ești singur și n-ai cui
Ai da averile toate
Să-ți dea Dumnezeu un frate.
Zice-o vorbă ce ne place
Sângele-apă nu se face
Toate grijile te lasă
Când s-adună frații acasă.
Fratele când greul vine
Simte că ceva nu-i bine
Cât o fi viață sub soare
Dragostea de frați nu moare.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre greutățile vieții și importanța familiei, în special a fraților, ca sprijin și alinare. Subliniază ideea că legăturile de sânge sunt puternice și că frații uniți pot depăși orice obstacol.