La căsuța părintească.
I. Foaie verde, trei smicele, bat la poarta casei mele,
La căsuța părintească, cu trei gutui la fereastră,
Am strigat lume odată, și-am vrut să sar peste poartă,
Dar maica m-a auzit, și-ntr-un suflet a venit.
II. Sărut’ mâna, maica mea, mi-a fost dor de dumneata,
Mi-au spus ieri, două vecine, că de-o vreme nu ți-e bine,
Nu le mai da ascultare, nu mă vezi? Sunt pe picioare,
Când te văd fiule-n casă, n-am nimic, sunt sănătoasă.
III. Maica pentru dumneata, îmi scot din piept inima,
Să nu te ascunzi de mine, fac orice ca să fii bine,
Știu mama cum m-ai crescut, și cât de mult te-ai zbătut,
Dar mai știu măicuța bine, că ești sfântă pentru mine.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul de casă și de mamă. Vorbitorul își exprimă dragostea și recunoștința față de mama sa, amintindu-și de grija și sacrificiile ei.