Strigătură:
U, iu, și iară iu,
Mă sărut-apoi te du!
Tot am iubit câte-o țâră
Și-am țesut pânză subțire,
C-alta nu iubește oare
Și tot cârpește pe poale.
Țură, poale-mpăturate,
Nu fire-ți tot supărate
C-o veni și rândul vost’
Și vi-ți învârti frumos.
Strigătură:
Țură, poale-mpăturate,
Nu fire-ți tot supărate!
Bată-te, nană, soarele,
Cum ți-ai vândut fuioarele
C-ai văzut că-i rochia rea
Și-ți trebui’ poale sub ea.
Tu, bărbate, nu mă bate
Că eu nu-s ca celelalte
Să-mi dau cânepa pe sate
La fete și la surate.
Strigătură:
Măi bărbate, nu mă bate
Că eu nu-s ca celelalte.
Că o strâng și-o fac grămadă
Și-i dau foc, lumea să creadă
C-am țesut și-am făcut clasă,
C-am țesut și-am făcut clasă,
Și-oi purta poale curate,
Nu m-oi da pe șapte sate.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o femeie independentă care alege să iubească cu măsură și să-și păstreze demnitatea. Ea sfidează așteptările tradiționale și își creează propriul drum, refuzând să se conformeze normelor sociale.