Ploaie, ploaie, ploaie mare
Merg feciori la recrutare,
Ploaie țârțălăi pe șură,
Merg feciorii la măsură.
De n-ar fi badea cătană
Eu m-aș mărita la toamnă,
D-așa badea cătănește,
De măritat nu-i nădejde.
Spune-mi tu, puiuț de cuc,
Răcutele când se duc,
Răcutele merg toamna
Când lasă codrul frunza.
Te duseși bade-n armată
Și mă lăsași supărată,
Dară eu te-oi aștepta
Până ce ti-i libera.
Mi-o trimis badea cuvânt
Trei ani să nu mă mărit,
Dară eu l-oi aștepta
Dac-aș ști că m-ar lua.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul unei fete al cărei iubit este plecat în armată. Ea promite să-l aștepte, deși el i-a cerut să nu se mărite timp de trei ani.