Florica Duma – Măi Șoferule Frumos

Strigătură:
Măi șoferule frumos,
Pune frâna, dă-te jos,
Și vină cu mine-n lume
Soarele să ne cunune.
Vrea să mă mărite tata
Cu șoferul de pe rata,
Dar șoferu-i om frumos,
Numa-i tare păcătos.
Măi șofer ca bradu-n munte,
Ai avut drăguțe multe
La orașe și la sate,
Și fete, și măritate.
Strigătură:
Să fii șofer nu-i ușor
Că duci grija mândrelor.
Te blesteamă mândrele
Că le-ai sucit mințile,
Când pe una o iubești,
Pe două le păcălești.
Strigătură:
Dar șoferu-i om frumos,
Numa-i tare păcătos.
Poate ninge, poate plouă,
Mi-am luat mașină nouă
Și din Binș până-n Orade’
Oi duce mândrele toate.
Strigătură:
Când a zdruncina mașina
Vino, mândră, să-ți dau gura,
Când a zdruncina motorul
Vino, mândră, să-ți dau dorul!.
Când te duci, bade, la Deva
Să-mi aduci și mie ceva,
Să-mi aduci zadii cu flori,
Să mă iubești până mori.

Sensul versurilor

Piesa descrie o fată care este atrasă de un șofer, în ciuda reputației sale deDon Juan. Ea își exprimă dorința de a fi cu el, chiar dacă știe că acesta are multe alte admiratoare.

Lasă un comentariu