Să mă tai, maică, în ovăz
Eu de badea nu mă las,
Să mă tai, maică, în secară
Eu cu badea merg diseară.
Măi bădiță, pentru tine
Mă bătu măicuța bine,
Să mă bată ceas de ceas
Eu de tine nu mă las.
Am un bade iubăreț
Cu ochi mândri și păr creț,
Gura lui îi ca o floare
Și pe lună, și pe soare.
Noi, bădiță, ne iubim
Că bine ne potrivim
Și la ochi, și la sprâncene
Ca doi porumbei la pene.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă devotamentul unei fete tinere față de iubitul ei, în ciuda obstacolelor sau a dezaprobării materne. Ea își laudă frumusețea iubitului și subliniază compatibilitatea lor perfectă.