Lunea-n târgul din Oradea
Vin oamenii de pe sate,
Bărbații cu nevestele
Și feciorii cu fetele.
Strigătură:
Hai, bade, la târguit
Unde-s fete de mărit’.
Hai, bade, la târguit
Unde-s fete de mărit’,
Prinde-ți caii la trăsură
Și vină-n târg și mă fură.
Strigătură:
Hai, bade, cu cocia
Și trece-mă doar valea.
Hai, bade, cu cocia
Și trece-mă doar valea,
Să ne meargă firu-n sat
Că și eu m-am măritat.
Și maica când o fost fată
De la târg o fost furată,
C-o fost tata mândru tare
Și măicuța ca o floare,
C-o fost tata frumușel
Iară eu semăn cu el.
Sensul versurilor
Cântecul descrie atmosfera unui târg tradițional unde tinerii se întâlnesc și se îndrăgostesc. Fata își amintește de cum mama ei a fost furată de la târg de tatăl ei, sugerând o tradiție romantică și plină de viață.