Jucați, picioare, jucați
Că la moară nu cărați,
Numa-n jocul ce-l jucați,
Numa-n joc vă legănați.
Săracele, ce picioare,
Cum săriți peste răzoare,
Cum sare peste garduri
La nevestele văduve.
Strigătură:
Nu mă lovi cu poalele
Că mi-i rupe picioarele,
Nu mă lovi cu bata
C-oi zice să fie-a ta,
Roată, roată, mai nepoată,
Și fă rochia cum se poartă,
De s-o purta rochia bine
Mai căta-oi către tine.
Tropotiți, măi bihoreni,
Să se-audă-n Lăzăreni,
Și vă jucați fetele
Să-și învârtă poalele,
Poale mândre încipcate
Care vă bagă-n păcate.
Sensul versurilor
Piesa descrie un joc popular energic, tipic zonei Bihorului, unde dansul și mișcările picioarelor sunt esențiale. Versurile evocă atmosfera festivă și interacțiunea dintre participanți, cu accente pe tradiție și flirt.