Vasilică cu cojoc,
Haida și mă ia la joc
Că n-am jucat de-astă-toamnă
După hididiș cu goarnă.
Strigătură:
Gata, maică, poalele
Că s-or tors fuioarele
Și s-o făcut clacă-n sat
Și eu nu-s de măritat.
Duminica la higheghe
Chemați-vă, feciori, fete,
Faceți șirul cât mai lung
S-ajungă până-n Gruilung.
Strigătură:
Hop, Ceică și Dușești,
Cale mare-n Dicănești,
De-acolo-s horile mele
Care m-astâmpăr cu ele.
Bateți cizma, hodișeni,
Nu vă lăsați, cărăndani,
Că vin feciori de pe sate
Și vă iau fetele toate.
Strigătură:
Ține-mă, bade, d-aci
Că mă mâncă puricii,
De cizme și de curele,
Și de umerile mele.
Haidați, feciori, cât mai rar
Cum se joacă prin Mociar,
Zi-i, măi Nică, mărunțel
Cum se joacă-n Cărănzel.
Strigătură:
C-o jucat o dat’ de mult
Pe tropot și pe bătut,
Dă cu cizma, măi Ciupel,
Nu te lăsa, Drăgănel!
Sensul versurilor
Piesa este o invitație la dans și celebrarea tradițiilor rurale. Versurile descriu atmosfera festivă a unui sat, cu accent pe bucuria jocului și a interacțiunilor sociale.