M-o trimis mama la vie
După struguri și gutuie,
Dar gutuie n-am găsit,
Cu Ion m-am întâlnit.
Hai, Ioane, Ioane,
Culcă-mă și mă adoarme,
Hai, Mărie, sus la vie
După struguri și gutuie!
Strigătură:
Hai, Mărie, sus la vie
După struguri și lămâie!
O vecină m-o văzut,
La măicuța m-o pârât
Și măicuța m-o bătut
C-am șezut cu badea mult.
Hai, Ioane, Ioane,
Culcă-mă și mă adoarme,
Hai, Mărie, sus la vie
După struguri și gutuie!
Strigătură:
Hai, Mărie, sus la vie,
Mărie, Mărie!
– Măi bădiță și-al meu drag,
Învață-mă ce să fac!
– Eu te-nvăț, mândra mea, bine:
Ia-ți hainele, fugi cu mine.
Hai, Ioane, Ioane,
Culcă-mă și mă adoarme,
Hai, Mărie, sus la vie
După struguri și gutuie!
Strigătură:
Hai, Mărie, sus la vie!
Și-om fugi la București
Să-ți cumpăr haine domnești,
Și-om fugi peste Carpați
Să trăim necununați.
Hai, Ioane, Ioane,
Culcă-mă și mă adoarme,
Hai, Mărie, sus la vie
După mere și gutuie!
Sensul versurilor
O fată se întâlnește cu un băiat la vie, este pârâtă și bătută de mama ei. Băiatul o îndeamnă să fugă împreună în lume, promițându-i o viață mai bună.