Hai, maică, la iarmaroc
Să-mi cumpăr și eu noroc.
Dragul maichii, fii cuminte
Că norocul nu se vinde.
Strigătură:
Hai, dorule, du-te-n lume
Să nu-ți mai aud de nume.
Lume, lume, dragă lume,
Nu-s supărată pe tine,
Supărată-s pe noroc
Că nu l-am avut deloc.
Strigătură:
Hai, lume, și iar lume,
Dă-mi și mie-oleacă bine.
Dârt un pui de bihorean
Ține-r-aș zile-ntr-un an,
De-aș ști că l-aș dobândi
Până-i lumea n-aș dormi,
De-aș ști că l-aș dobândi
Nicio noapte n-aș dormi.
Lume, lume, și iar lume,
Dă-mi și mie-oleacă bine
Să-mi fie drag să trăiesc
Și pe badea să-l iubesc.
Strigătură:
Hai, lume, și hai, hai,
Că numai la rău mă dai!
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința de a găsi noroc și fericire în viață, dar și o oarecare resemnare față de soartă. Se invocă lumea și dorul, căutând o schimbare spre bine și împlinirea dragostei.
