Bună seara, bade, bună,
Asta-i seara de pe urmă,
Când ți-oi zice „Noapte bună!”,
Asta-i seara de pe urmă,
C-a mea inimă nu-i bună
De-o lună, de-o săptămână.
Mânce-l focul, Niculae
Seara mă cheamă la paie,
Seara mă cheamă la paie,
Dimineața la birăie,
Seara mă cheamă la pat,
Dimineața-i plin în sat.
Cine iubește și spune
Du-l, Doamne, bolând pe lume,
Mânce-i grâul pițigușii
Și mintea din cap grelușii.
Strigătură:
Ai, hai, dragostea
Rău îmi rupse inima.
Ardă-ți, bade, casa-nchisă
De ce m-ai ținut în prinsă,
Moară-ți boii-n iștalău
C-ai mâncat norocul meu.
Câte talgere-s pe cui
Atâția drăguți avui,
Dar acum, sărac de mine,
Trag pe moșul după mine,
Dar acum, sărac de mine,
Trag pe baba după mine.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o despărțire iminentă și regretul față de o relație trecută. Versurile sunt încărcate de emoție și tradiții, reflectând durerea și amărăciunea provocate de dragoste.