Pe urât focul mi-l bată,
Nu mi-o fost drag niciodată,
Pe urât focul mi-l mânce,
Nu mi-o fost drag nici atunce.
Pe urât focul mi-l știe
Nu mi-o fost drag nici dintâie,
Nu mi-o fost, nici nu mi-a fi
Până-n ceasul de-oi muri.
Maică, urâtu-o venit,
Nu mă da pentru pământ,
Ci închide ușa bine
Și spune că n-ai pe nime.
Tot o-nchide și-o apasă
Și spune că nu-s acasă,
Cu urâtu-i greu o zi,
D-apoi cât oi mai trăi.
Dac-ar veni dragostile
Deschide, maică, porțile
Și deschide ușa-n larg
Și mă dă l-acela drag.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă refuzul unei relații nedorite și speranța pentru o iubire adevărată. Protagonista preferă să fie ascunsă de mama sa decât să fie forțată într-o căsnicie nefericită, implorând-o să o dea celui pe care îl iubește cu adevărat.