Floarea Calota – Fă Dădică!

Of, of, of, of
Și nu mai pot,
Fă dădică,
Trage bobii, spune tot,
Să vie puiul la loc,
Toată noaptea n-am dormit,
Uite-așa m-am perpelit,
Și când am mai ațipit
Glasul lui l-am auzit,
Din gurița lui zicea:
– Mândro, boboceaua mea,
Din guriță ți-aș bea bere
Și din sân ți-aș mânca mere!.
Recitativ:
Of, dădică,
Lumea-i plină de flăcăi
Cum sunt fluturii pe clăi,
Dar el ca el nu e niciunul,
Fă-l să vie ca nebunul!
Of, dădică,
Ia-mi durerea din baiera inimii,
Din mădularele trupului
Din creierii capului!.
Of, of, of, of
Și nu mai pot,
Fă dădică,
Am fost și la nouă popi
Și m-am spovedit la toți,
Popii toți m-au ascultat,
Dar eu nu m-am ușurat,
Și de-așa mare durere
Nu mă mai țin pe picioare,
Dă-mi, Doamne, zile să zac
Pe brațele cui mi-e drag,
Să-mi puie mâna la cap
Să mă-ntrebe de ce zac.
Recitativ:
Of, dădică,
Când îl văz pe el
Atuncea mă doare
Pe la ochișori,
Pe la subțioare,
Pe la cingătoare,
Parcă dormitez
Și nu mai lucrez,
Doar visuri visez
Și-aiurea, le văz!.
Of, of, of, of
Și nu mai pot,
Fă dădică,
Fă ce poți și știi mai bine
Și-adu-l înapoi la mine,
Să-i descânți în zi de marți,
Joi să-l ardă la ficați,
Vinerea să-l oblojesc,
Sâmbăta să-l lecuiesc,
Duminica să-l iubesc
Să știu, dadă, că trăiesc,
Luni pe brațe l-aș culca,
Dadă, dădișoara mea!