Ce am eu de la o vreme, scurtă vreme!
Un puișor la plăcere, la plăcere!
N-am un naș să mă cunune,
Și-un notar să facă furme,
Ca să ies cu puiu’-n lume!
La biserica din drum, a’ din drum,
E un popă cam nebun, cam nebun!
Cununa voinicu’-n drum,
Numa’ pe-o litră de vin
Și pe-o creangă de pelin!
Cu puiu’ de-aș viețui, de-aș viețui,
Viața eu mi-aș rândui, mi-aș rândui,
Mi-ar fi zilele prea mici,
Noaptea cât un licurici,
Cât sclipește-ntre aglici!
Dar puiul meu nu mă lasă, nu mă lasă,
Că muncesc și sunt frumoasă, sunt frumoasă!
Și-am rochița de bazea,
Scurteicuța de aba,
Pantofiori de catifea!
Am tulpan cu bagadele, bagadele,
Cusut cu mâinile mele, ale mele!
Am gene negre-ncrețite,
Umplu trupu’ de cuțite,
Cum focu’ să mă mai uite!
Limba-n gură chihlimbar,
Limba-n gură chihlimbar,
Vorbele cute de zar!
Sensul versurilor
Cântecul descrie o femeie care își iubește puiul și este mândră de viața ei, chiar dacă nu are o nuntă tradițională. Ea își găsește bucuria în lucrurile simple și în frumusețea ei.